La o distanță de 5100 de kilometri sub suprafața Pământului are loc un fenomen natural fascinant, care uimește chiar și pe cei mai experimentați geofizicieni. Miezul interior al Pământului și-a schimbat direcția de rotație. În loc de direcția estică anterioară, acum se rotește spre vest, și mult mai încet. Potrivit Bild.de, această descoperire a fost adusă de un studiu internațional publicat în revista științifică Nature.
Cum monitorizează oamenii de știință mișcările miezului Pământului
Observarea directă a miezului Pământului nu este posibilă. Cu toate acestea, oamenii de știință pot analiza mișcările sale prin diferite tipuri de unde seismice în timpul cutremurelor. Un rol cheie îl joacă așa-numitele cutremure ‘repetitoare’, care se produc repetat aproape în același loc. Modificările în imaginea undelor acestor cutremure indică mișcările miezului interior.
Detalii despre schimbarea rotației
Cercetătorii au analizat 121 de cutremure înregistrate în perioada 1991-2023 în zona Insulelor Sandwich de Sud. Au constatat că schimbarea direcției de rotație a început în jurul anului 2008. În perioada 2003-2008, miezul se rotea spre est, ceea ce oamenii de știință numesc ‘super-rotație’. Ulterior, a trecut la o rotație spre vest, numită ‘sub-rotație’, care este de două până la trei ori mai lentă.
Influențe asupra vieții pe Pământ
Câmpul magnetic
Modificările în rotația miezului pot afecta pe termen lung puterea și structura câmpului magnetic al Pământului. Acest lucru ar putea avea consecințe pentru sateliți, comunicații și chiar migrația animalelor care se orientează în funcție de câmpul magnetic.
Rotația Pământului
Chiar și abaterile minime în mișcarea miezului pot afecta durata zilei în milisecunde, ceea ce, pe termen lung, poate influența sistemele meteorologice și climatice.
Impacturi geologice
Interacțiunile dintre miez și mantaua Pământului pot afecta activitatea seismică și vulcanică pe parcursul deceniilor.
Ciclul regulat de schimbări
Conform datelor disponibile, astfel de schimbări de direcție de rotație se repetă regulat, aproximativ la fiecare 60 până la 70 de ani. Schimbarea actuală nu este deci un fenomen unic, ci parte a unui ciclu mai mare. Pentru comunitatea științifică, aceasta reprezintă o oportunitate pentru cercetări ulterioare prin monitorizarea viitoarelor cutremure ‘repetitoare’.