Lupta pentru o masă în Gaza: Povestea tânărului Mosab și lupta zilnică pentru supraviețuire

Într-o tabără de refugiați din sudul Gazei, Mosab al-Trtori, în vârstă de 20 de ani, are grijă de o mică grădină cu răsaduri de ardei, roșii și vinete plantate în nisip. În ciuda apei sărate și a solului de proastă calitate, el încearcă să crească măcar ceva care să-i ajute familia să se hrănească. Într-o zonă unde și cele mai elementare alimente sunt insuficiente, fiecare zi se învârte în jurul căutării hranei. După cum a relatat BBC, Mosab își împărtășește povestea prin intermediul rețelelor sociale pentru a arăta realitatea vieții în această zonă de război.

De la o viață normală la o viață în tabără

Înainte de război, Mosab locuia cu familia sa într-o casă cu două etaje din orașul Rafah, studia ingineria și avea un canal de jocuri pe YouTube. Astăzi locuiește în tabăra al-Mawasi, lângă Marea Mediterană, în corturi cu opt membri ai familiei – părinți, trei frați, bunica și doi veri, ale căror familii au murit în atacurile israeliene, potrivit spuselor sale.

Lupta zilnică pentru hrană

Mosab vizitează zilnic piețele stradale ca negociator al prețurilor pentru familie. Un simplu fel de mâncare arabă, mujaddara, compus din linte, orez și ceapă, a devenit un lux accesibil doar clasei de mijloc. Un singur cățel de usturoi costă 3 dolari, ceea ce este de zece ori mai mult decât un căpățână întreagă înainte de război.

Creștere dramatică a prețurilor

Un sac de făină (25 kg) costă aproximativ 200 de dolari, adică de treizeci de ori mai mult decât înainte de conflict. Lipsa alimentelor și stocurile limitate au crescut semnificativ prețurile materiilor prime de bază.

Apă și combustibil ca mărfuri prețioase

Familia are la dispoziție doar aproximativ 12 litri de apă zilnic. Locuitorii taberei depind de livrările sporadice de la instalațiile de desalinizare. Pentru gătit folosesc sobe improvizate, iar lemnele din mobilier vechi sau moloz servesc drept combustibil, uneori chiar și plastic în ciuda riscurilor pentru sănătate.

Mosab visează la ziua în care va putea să-și continue studiile de inginerie și mâncarea va fi din nou disponibilă gratuit în Gaza. Între timp, trebuie să se concentreze pe supraviețuirea de zi cu zi și pe îngrijirea răsadurilor sale, pe care le udă cu apă sărată din fântâna locală.