Societatea germană se află din nou într-o dezbatere intensă despre sistemul social și impactul acestuia asupra motivației de a lucra. Un nou studiu infirmă în mod surprinzător ideea larg răspândită că primirea prestațiilor sociale îi descurajează pe oameni să muncească. Cercetarea aduce argumente care pot schimba fundamental perspectiva asupra acestei probleme. Așa cum informează portalul Bild.de, discuția a început după publicarea rezultatelor unui institut de cercetare prestigios.
Cercetarea aduce constatări surprinzătoare
Studiul Institutului Economic și Socio-Științific (WSI) al Fundației Hans Böckler a demonstrat că angajații cu normă întreagă care primesc salariul minim au la dispoziție semnificativ mai mulți bani decât beneficiarii de ajutoare sociale. Această diferență se confirmă în toate regiunile Germaniei și pentru diferite tipuri de gospodării.
Cifrele concrete vorbesc de la sine:
- Persoanele angajate cu normă întreagă la salariul minim au lunar, în medie, cu 557 de euro mai mult
- Părinții singuri cu un copil de cinci ani dispun de un venit cu până la 749 de euro mai mare
- Cuplurile cu doi copii (5 și 14 ani), unde un partener lucrează cu normă întreagă, au cu 660 de euro mai mult
Diferențe regionale și voci critice
Studiul ia în considerare și diferențele regionale cauzate de chirii. Cea mai mică diferență între venitul din muncă și prestațiile sociale este în districtul scump München (379 de euro), în timp ce cea mai mare este în Nordhausen (662 de euro).
Contraargumente ale experților
Criticii studiului atrag însă atenția asupra mai multor aspecte problematice. Holger Schäfer, expert în piața muncii de la Institutul Economiei Germane, subliniază că trebuie luat în considerare și timpul petrecut la muncă și costurile suplimentare asociate cu angajarea.
O perspectivă complexă asupra problemei
Directoarea WSI, Bettina Kohlrausch, subliniază că afirmațiile privind efectul demotivant al prestațiilor sociale sunt incorecte. Pe de altă parte, experții de la institutul ifo și Institutul Economiei Germane atrag atenția asupra problemei motivației de a trece de la normă parțială la normă întreagă.
Discuția arată că problema necesită o abordare mai complexă și luarea în considerare a mai multor factori:
- Costurile reale ale locuințelor în fiecare regiune
- Cheltuielile suplimentare asociate cu activitatea profesională
- Factorii motivaționali la diferite orare de lucru
- Impacturile sociale și economice pe termen lung
Subiectul rămâne obiectul unei discuții intense, atât la nivel de experți, cât și public, iar soluționarea sa va fi crucială pentru dezvoltarea viitoare a sistemului social în Germania.