Scena politică poloneză se pregătește pentru o schimbare semnificativă. Miercuri, Karol Nawrocki (42 de ani) va prelua funcția de președinte, venind în cea mai înaltă funcție de stat cu o agendă naționalistă clară și o înclinație către valorile tradiționale. Alegerea sa ar putea influența semnificativ nu doar situația politică internă a țării, ci și relațiile cu Uniunea Europeană. Potrivit portalului Bild, intrarea în funcție a noului președinte stârnește îngrijorări mai ales la Berlin și Bruxelles.
Mandat puternic cu priorități clare
Nawrocki, un fost boxer din nordul Poloniei, a câștigat alegerile din iunie cu un program care pune accentul pe interesele naționale și valorile conservatoare. Victoria sa reprezintă o consolidare semnificativă a poziției partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), din care provine.
Noul președinte a anunțat deja că prioritățile sale vor include:
- Consolidarea securității naționale
- O politică migratorie strictă
- Protejarea valorilor tradiționale
- Promovarea intereselor poloneze în UE
Relații complicate cu guvernul
Premierul Donald Tusk (68 de ani) și coaliția sa de centru-stânga se confruntă cu o situație dificilă. Nawrocki deține drept de veto asupra tuturor legilor, ceea ce îi permite să blocheze eficient reformele guvernamentale. Analiștii politici anticipează o perioadă de dispute intense între palatul prezidențial și guvern.
Domenii cheie de conflict
Cea mai mare tensiune este așteptată în chestiunile legate de:
- Reforma justiției
- Relațiile cu Uniunea Europeană
- Politica migratorie
- Politica externă
Relații internaționale sub o nouă conducere
În domeniul politicii externe, se așteaptă continuarea relațiilor tensionate cu Germania, în special în legătură cu problema reparațiilor de război, pe care Nawrocki vrea să o redeschidă. În același timp, se anticipează o consolidare a alianței cu SUA și o poziție unitară față de Rusia.
În ceea ce privește securitatea, există un consens politic – Polonia va continua să-și consolideze forțele armate și să-și modernizeze armata. Acest consens provine din percepția Rusiei ca o amenințare directă la adresa securității.