dailycanal.com
Actrița americană Sydney Sweeney s-a trezit în centrul unei controverse politice după lansarea unei noi campanii publicitare pentru brandul American Eagle. Reclama, care trebuia să fie un joc de cuvinte amuzant despre „gene/blugi grozavi”, a provocat un val neașteptat de critici și reacții politice. Așa cum raportează Daily Mail, situația a luat o nouă dimensiune după ce fostul președinte american Donald Trump s-a implicat în discuție.
Reclama controversată a divizat publicul
În spotul publicitar, camera o urmărește pe actriță în timp ce își îmbracă blugii, vorbind despre moștenirea genelor „de la părinți la urmași”. Spotul conține aluzii la trăsături moștenite precum culoarea părului sau a ochilor, încheindu-se cu o surpriză amuzantă – „blugii mei sunt albaștri”. Tocmai acest joc de cuvinte a devenit ținta criticilor din partea comentatorilor liberali, care au văzut în el presupuse aluzii la superioritatea rasială.
Reacție politică și sprijin din partea dreptei
Situația a căpătat o dimensiune politică neașteptată când s-a descoperit că actrița este un membru înregistrat al Partidului Republican. Donald Trump a reacționat cu entuziasm la această informație și a exprimat sprijin pentru întreaga campanie. Alți politicieni republicani importanți, inclusiv vicepreședintele JD Vance și senatorul Ted Cruz, s-au alăturat sprijinului.
Reacțiile presei și ale personalităților
Comentarii TV
Fox News a luat partea actriței, iar moderatorii au argumentat că este pur și simplu o strategie de marketing bazată pe atractivitatea naturală. Comediantul Bill Maher, în emisiunea sa, a criticat sensibilitatea exagerată a „culturii woke” la o campanie publicitară obișnuită.
Poziția brandului
Compania American Eagle a emis o declarație oficială în care a respins orice subtonuri rasiste ale campaniei. Aceștia au subliniat că sloganul „Sydney Sweeney Has Great Jeans” se referă exclusiv la blugi și la încrederea cu care oricine îi poate purta.
Impactul social al controversei
Întreaga situație ilustrează tensiunea crescândă din societatea americană și tendința de a politiza chiar și campaniile publicitare aparent inofensive. De asemenea, subliniază modul în care un singur joc de cuvinte poate declanșa o dezbatere la nivel național despre rasism, marketing și polarizare politică.
